AVIZ
referitor la proiectul de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și alte măsuri fiscale
Analizând proiectul de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și alte măsuri fiscale, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 213 din 07.06.2024 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. D601/07.06.2024,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, cu completările ulterioare, și al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, cu modificările ulterioare,
Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observații și propuneri:
1. Prezentul proiect are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cu referire la plata accizelor.
De asemenea, sunt avute în vedere și alte măsuri, și anume:
a) în materia veniturilor din salarii și asimilate acestora pentru care nu se datorează impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii aferente acestora (pe fondul creșterii estimate, începând cu veniturile din salarii și asimilate acestora aferente lunii iulie 2024, a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului, de la 3300 lei la 3700 lei);
b) dispoziția referitoare la încheierea, de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, a unui contract de închiriere multianual, costurile aferente închirierii, precum și costurile aferente amenajării, serviciilor și echipamentelor de securitate, al întreținerii și funcționării spațiului urmând să fie asigurate din bugetul de stat, prin bugetul ministerului de resort.
Potrivit proiectului, prin derogare de la dispozițiile art. 4 alin. (1) din Codul fiscal, prevederile referitoare la modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 urmează să intre în vigoare la data de 20 iunie 2024.
2. Menționăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
3. Precizăm faptul că un proiect de ordonanță de urgență având același obiect de reglementare și conținut similar a fost transmis Consiliului Legislativ, fiind emis, în acest context, avizul favorabil, cu observații și propuneri nr. 565/06.06.2024. Față de versiunea precedentă, se constată preluarea în bună măsură a observațiilor și a propunerilor formulate anterior.
4. Sub aspectul impactului financiar generat de adoptarea ordonanței de urgență în forma propusă, devin incidente prevederile art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, coroborate cu art. 21 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu referire la obligativitatea prezentării fișei financiare, în contextul în care, potrivit pct. 4.8 din Nota de fundamentare, impactul financiar negativ asupra veniturilor bugetare ar putea fi compensat doar parțial prin instituirea măsurilor care vizează stoparea practicii de eludare a obligației plății accizelor.
În măsura menținerii art. IV în cuprinsul proiectului, atât Secțiunea a 4-a din Nota de fundamentare, cât și fișa financiară trebuie reevaluate.
5. Semnalăm faptul că, potrivit Secțiunii 2.3, pct. II din Nota de fundamentare, „Se propune majorarea sumei de 200 lei/lună reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor pentru care nu se datorează impozit pe venit și care nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii la nivelul de 300 lei/lună. Măsura se aplică veniturilor din salarii și asimilate salariilor aferente lunilor iulie - decembrie 2024 inclusiv, cu menținerea condițiilor reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare”.
În acest context, în considerarea aplicabilității limitate în timp a măsurii propuse, considerăm că este necesară amendarea art. II, în sensul prevederii exprese, în completare, a datei-limită de aplicabilitate a acesteia.
6. La art. IV, recomandăm să se reanalizeze necesitatea menținerii acestuia întrucât, în raport de obiectul reglementării, nu există o legătură tematică între acest articol și art. I-III. Mai mult decât atât, prin Nota de fundamentare și preambul nu este argumentată soluția legislativă propusă prin art. IV din proiect, nefiind prezentat nici impactul financiar ce vizează obligațiile de plată decurgând din contractul multianual.
În acest sens, amintim că, potrivit prevederilor art. 14 alin. (2) și ale art. 35 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Un act normativ poate cuprinde reglementări și din alte materii conexe numai în măsura în care sunt indispensabile realizării scopului urmărit prin acest act”. „Pentru asigurarea unei succesiuni logice a soluțiilor legislative preconizate și realizarea unei armonii interioare a actului normativ redactarea textului proiectului trebuie precedată de întocmirea unui plan de grupare a ideilor în funcție de conexiunile și de raportul firesc dintre ele, în cadrul concepției generale a reglementării”.
Potrivit pct. 75 din considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 61/2020, „Curtea reține că modificările legislative vizează, cu titlu exemplificativ, domenii precum investițiile publice, salarizarea personalului plătit din fonduri publice, concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copilului, sistemul public de pensii, programul național de dezvoltare locală, circulația pe drumurile publice, pensiile administrate privat, energia electrică și gazele naturale, domeniile fiscal, administrativ și bugetar, ceea ce duce la concluzia că acest act normativ nu vizează un singur domeniu de reglementare. Astfel, actul normativ analizat nu are un obiect de reglementare clar, unic și bine definit pentru că acesta nu modifică un singur act normativ, ci modifică mai multe dispoziții din diverse acte normative, eterogene ca obiect de reglementare. Chiar dacă cele mai multe modificări din cuprinsul legii analizate au vizat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, se poate constata că celelalte modificări și completări operate în corpul legii nu sunt conexe și indispensabile acesteia, ci ele se alătură, ca modificări și completări ale diverselor acte normative vizate, modificărilor și completărilor aduse ordonanței de urgență antereferite, astfel că scopul actului normativ analizat nu este unic, ci multiplu subsumat fiecărui domeniu reglementat. Mai mult, legea analizată cuprinde și reglementări proprii, de bază, ce nu reprezintă evenimente legislative cu incidență asupra altor acte normative de bază (spre exemplu, art. XXI-XXV, art. XXVII-XXIX, art. XXXI, art. XXXV sau art. XXXVI). Astfel, Curtea ajunge la concluzia că modificările și completările operate prin legea criticată nu permit nici stabilirea obiectului său unic de reglementare și, implicit, nici determinarea relației de conexitate cu celelalte materii normate. Astfel, legea nu are un singur domeniu de reglementare, ci mai multe, fiecare domeniu păstrându-și individualitatea. Or, o lege nu poate viza decât un singur domeniu de reglementare, precum și domenii aflate în conexitate directă cu acesta (...)”.
În situația menținerii art. IV în varianta propusă, pentru respectarea normelor de punctuație și evitarea unei repetiții, finalul textului va fi reformulat, astfel: „(…) sunt asigurate din bugetul de stat, prin bugetul ministerului de resort”.
PREȘEDINTE
Florin IORDACHE
București
Nr. 571/07.06.2024